Scut anti-racheta in Romania.
Stirea care a cuprins Romania la ora actuala, si nu numai, este anuntul presedintelui Traian Basescu despre o viitoare instalare a unui scut anti-racheta american pe teritoriul tarii noastre. Toata lumea dezbate acest subiect, daca este bine sau nu, insa personal cred ca nu se poate pronunta un opinie clara, avand in vedere ca anuntul lui Basescu a fost destul de laconic, avand foarte putine informatii clare. Nu se stie excat unde urmeaza sa fie amplasat, nu se stie cine o sa suporte cele aproximativ 4 miliare de dolari, probabil ca si Romania trebuind sa contribuie cu o buna parte din bani. Este foarte bine ca se va amplasa acest scut anti-racheta in Romania, fara discutie contribuind la sistemul de aparare, insa trebuie sa se stie excat care sunt preturile pe care tara noastra trebuie sa le suporte.
Avarii sentimentelor
Societatea secolului XXI se regaseste si se defineste prin rautatea umana, prin introversia parsiva care ne macina, prin alterarea valorilor universal valabile ca fiind bune. Nu mai suntem in stare sa ne exprimam emotional si sa fim alaturi de cei pe care ii iubim, nu mai stim sa ne simtim bine prin prisma lucrurilor simple si marunte.
Am devenit toti asemeni personajului Harpagon, din "Avarul" lui Moliere, numai ca in locul banilor noi refuzam sa predam sentimente, sa predam dragoste si iubire fata de cel de langa.
Am asistat acum cateva zile la o scena zguduitoare si tulburatoare. Un batran alunecase pe gheata si se lovise in zona fetei, lasand sub el sa musteasca o balta de sange. Lumea trecea pe langa el, orbita probabil de sentimente reci si probleme personale, ca pe langa un sobolan mort. Multi nici nu se uitau la el. Probabil pentru ei nu era decat o alta parte din decorul urban. Refuz sa cred ca suntem atat de indiferenti si atat de involuati, incat sa uitam cu adevarat cine suntem si ce inseamna sa traiesti. Suntem avarii sentimentelor.
Am devenit toti asemeni personajului Harpagon, din "Avarul" lui Moliere, numai ca in locul banilor noi refuzam sa predam sentimente, sa predam dragoste si iubire fata de cel de langa.
Am asistat acum cateva zile la o scena zguduitoare si tulburatoare. Un batran alunecase pe gheata si se lovise in zona fetei, lasand sub el sa musteasca o balta de sange. Lumea trecea pe langa el, orbita probabil de sentimente reci si probleme personale, ca pe langa un sobolan mort. Multi nici nu se uitau la el. Probabil pentru ei nu era decat o alta parte din decorul urban. Refuz sa cred ca suntem atat de indiferenti si atat de involuati, incat sa uitam cu adevarat cine suntem si ce inseamna sa traiesti. Suntem avarii sentimentelor.
State de audienta
"State de Romania" am inteles ca este un serial, (sau asa ceva) de la Pro TV. Tot ce am retinut eu este imaginea personajului principal, un tigan autentic, cu cateva kilograme de aur bune la gat, care vorbeste, se comporta si actioneaza ca un tigan veritabil. Sincer, inteleg cultura Media Pro de a se targeta in functie de ce cere publicul si este normal sa oferi ceea ce aduce audienta, dar totusi, exista o limita a decentei. Primele astfel de personaje au inceput sa fie livrate de Pro Tv acum cativa ani, cand emisiunea lui Teo facea primii pasi in aceasta directie. Din acel moment a inceput hegemonia rroma in cadrul Media Pro. Sigur, unele scene cu tigani se vor parodii, se vor amuzante, dar chiar si prin acest fapt tot se promoveaza imaginea de mahala si prostul gust. Se parodieaza ceva ce este promovat cu ardoare de acelasi post de televiziune, si nu numai. Si trustul Intact livreaza in ultimul timp, destul de acerb, cocalarii in direct. Este trist ca doua trusturi gigant, cum sunt Media Pro si Intact promoveaza o astfel de atitudine, care nu are alt efect imediat decat indobitocirea populatiei si a promovarii indecentei, a prostului gust si a tiganiadei autentice.
Victor Ciutacu, sceleratul de serviciu
Cand aud rostindu-se numele acestui specimen de ziarist, imi vine in minte imaginea schimonosita de furie a persoanei respective, cum facea spumea la gura si cum ii sarea scuipatul in urma unui acces de furie necontrolata. Pe blogul lui si peste tot pe unde apuca se autointituleaza cel mai bun, cel mai inteligent si isi prezinta starea aroganta fara niciun fel de scrupul moral. Acesta este modelul de ziarist pe care trustul Intact il promoveaza? Ok. Este bine sa existe un jurnalism incisiv, care sa vegheze societatea si sa taxeze greselile, dar nu se poate ca un individ scelerat, orbit de ura, invidios si care desconsidera orice valoare sa apara in fiecare zi si sa isi exprime ideile in mod public.
De asemenea, nu inteleg cum Valentin Stan poate sa apara cu Ciutacu in aceeasi emisiune si sa ii permita acestui tip sa il apeleze cu "Vali". Sincer, si Valentin Stan exagereaza foarte mult in aparitile lui televizate, dar pe fond, ramane un profesor remarcabil, un exemplu de profesionalism in cadrul didactic.
Cum trustul Intact nu da semne ca urmeaza sa isi schimbe atitudinea prea curand, pentru moment trebuie sa ne obisnuim cu flegmele de pe ecranul televizorului si sa-l ascultam pe sceleratul de serviciu cum ne onoreaza cu ideile lui.
Delir uman
La ora actuala, in Romania, subiectul care a luat cea mai mare amploare si care este definit si analizat de toata lumea este politica. Romanii sunt mult mai interesati de Traian Basescu, Crin Antonescu, Mircea Geoana, Emil Boc sau Varujan Vosganian decat de cultura, Biserica sau sport. Audientele cele mai mari le fac emisiunile si posturile de profil, gen Antena 3 sau Realitate, in timp ce TVR Cultural este memorat pe undeva pe canalul 29 in televizorul romanului. Probabil ca de atentia de care beneficiaza politicianul mioritic nu s-au bucurat nici marii oameni politici ca Willy Brandt, Konrad Adenauer sau Winston Churchill.
Din pacate politica nu mai apartine de mult gentelmenilor, marilor si finilor oratori, a celor care fac politica de stat in totalitatea intelesului. Ura viscerala, distrugerea totala a adevarsarului, manipularea maselor in cea mai negativa si sumbra forma sau desconsiderarea unor adevaruri universal valabile sunt elementele care construiesc imaginea politicianului, in speta a celui roman. Din pacate aceasta atitudine se revarsa si asupra noastra, a tuturor, a celor care credem si gandim radical. Profesori, doctori, academicieni, ingineri, studenti, tarani, toti sunt prada pasiunii nebune, toti isi exprima furia meschina si incerca sa isi contureze ideile prin cea mai neagra exprimare. Nu mai iubim o idee sau o valoare, iubim doar ceea vrem, nu mai iubim frumosul atata timp cat apartine adversarului, iubim doar frumosul nostru, nu-L mai iubim nici macar pe Dumnezeu, il iubim doar daca este in tabara noastra. Nu mai suntem deschisi catre compromisuri, nu mai acceptam eroarea sau greseala, nu mai acceptam dialogul sau dreptul celuilalt la exprimare. Ne zidim creatia cu sange, cu nervii incordati, cu ochii injectati, desfiintam istoria, renegam umanul din noi si ne autodistrugem cu zambetul pe buze.
Basescu, Geoana, Antonescu, pasiune nebuna, desarta, pasiune sangeroasa, adevaruri false si false adevaruri. Nu mai suntem oameni, nu mai suntem reali. Jignim, denigram, distrugem si dupa aceea uitam si o luam de la capat. Nu exista cale de mijloc, exista doar dementa si extreme sumbre. Nu mai suntem oameni… E furtuna.
Din pacate politica nu mai apartine de mult gentelmenilor, marilor si finilor oratori, a celor care fac politica de stat in totalitatea intelesului. Ura viscerala, distrugerea totala a adevarsarului, manipularea maselor in cea mai negativa si sumbra forma sau desconsiderarea unor adevaruri universal valabile sunt elementele care construiesc imaginea politicianului, in speta a celui roman. Din pacate aceasta atitudine se revarsa si asupra noastra, a tuturor, a celor care credem si gandim radical. Profesori, doctori, academicieni, ingineri, studenti, tarani, toti sunt prada pasiunii nebune, toti isi exprima furia meschina si incerca sa isi contureze ideile prin cea mai neagra exprimare. Nu mai iubim o idee sau o valoare, iubim doar ceea vrem, nu mai iubim frumosul atata timp cat apartine adversarului, iubim doar frumosul nostru, nu-L mai iubim nici macar pe Dumnezeu, il iubim doar daca este in tabara noastra. Nu mai suntem deschisi catre compromisuri, nu mai acceptam eroarea sau greseala, nu mai acceptam dialogul sau dreptul celuilalt la exprimare. Ne zidim creatia cu sange, cu nervii incordati, cu ochii injectati, desfiintam istoria, renegam umanul din noi si ne autodistrugem cu zambetul pe buze.
Basescu, Geoana, Antonescu, pasiune nebuna, desarta, pasiune sangeroasa, adevaruri false si false adevaruri. Nu mai suntem oameni, nu mai suntem reali. Jignim, denigram, distrugem si dupa aceea uitam si o luam de la capat. Nu exista cale de mijloc, exista doar dementa si extreme sumbre. Nu mai suntem oameni… E furtuna.
